Orașele moderne trec prin schimbări, se transformă și se adaptează necesităților actuale ale locuitorilor.
Scria în formularul de aplicaţie din 2010 că titlul de Capitală Culturală reprezintă „un drum nou de dezvoltare şi creştere...creînd astfel condiţiile pentru o revoluţie economică într-o regiune care stagnează.“ De altfel, printre activităţile oraşului Pecs, în 2010, s-a numărat şi înfiinţarea unui incubator de afaceri creative, precum şi a unui cluster ICC.
Peste jumătate dintre salariaţii din ICC lucrează în Capitală şi realizează 69,4% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. Diferenţa între Bucureşti şi celelalte judeţe este colosală: în Capitală se află de şase ori mai multe firme, de opt ori mai mulţi angajaţi şi se realizează o cifră de afaceri de şase ori mai mare faţă de al doilea oraş clasat.
Prin programul de Capitală Culturală 2010, a înfiinţat Centrul European pentru Economie Creativă (ECCE) şi astfel a reuşit să poziţioneze regiunea metropolitană Ruhr într-un centru pentru dezvoltare urbană şi economie creativă.
Oraşul creativ” este un concept relativ recent, care evidenţiază rolul municipalităţilor în dezvoltarea unui mediu propice dezvoltării inovaţiei şi diversităţii.
Oraşele “creative” sunt mai adaptabile la noile cerinţe ale globalizării, ele primesc o mai mare importanţă socială şi economică şi sunt un magnet pentru investiţii.
Cultura nu mai este considerată o cheltuială guvernamentală de bifat într-un buget, ci o forţă şi o componentă esenţială pentru dezvoltarea oraşului, un magnet care reuşeşte să atragă şi să genereaze venituri.
O cafenea nu este doar un loc unde oamenii merg să bea o cafea. Competiția a impus antreprenorilor să-și stimuleze creativitatea și să deschidă cafenele originale, care să aducă ceva în plus și să îi ofere unui vizitator mai multe motive să aleagă o cafenea în defavoarea alteia.